trenuleț

TRENULÉŢ, trenuleţe, s.n. Diminutiv al lui tren; trenuţ. – Tren + suf. -uleţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

trenuléţ s. n., pl. trenuléţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
TRENULÉŢ s. trenuţ.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: tr tre tren trenu trenul

Cuvinte se termină cu literele: et let ulet nulet enulet