trepădătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
TREPĂDĂTÓR, -OÁRE, trepădători, -oare, adj., subst. 1. Adj. (Pop.) Care treapădă, care aleargă. 2. S.m. şi f. (Pop.) Persoană care îndeplineşte anumite sarcini la nunţi. 3. Plantă erbacee cu rădăcina fibroasă, cu tulpina ramificată, cu flori verzui şi cu fructul o capsulă, folosită pentru proprietăţile laxative (Mercurialis annua).Trepăda + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TREPĂDĂT//OÁRE ~óri f. Plantă erbacee otrăvitoare cu tulpina ramificată, cu frunze opuse şi cu flori verzui, dispuse în spice, folosită în scopuri medicinale. /a trepăda + suf. ~toare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TREPĂDĂT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care treapădă; cu obişnuinţă de a se mişca întruna încolo şi încoace. /a trepăda + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TREPĂDĂTÓR2 ~i m. pop. Persoană care are anumite obligaţii în organizarea unei nunţi. /a trepăda + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

trepădătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. trepădătórii; pl. trepădătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

trepădătór adj. m., s. m., pl. trepădătóri; (persoană) f. sg. şi pl. trepădătoáre, g.-d. sg. art. trepădătoárei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TREPĂDĂTOÁRE s. (BOT.; Mercurialis annua) (reg.) brei, slăbănog, buruiană-câinească.
(Dicţionar de sinonime)

TREPĂDĂTOÁRE s. v. brei.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tr tre trep trepa trepad

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare