trepădat dex - definiţie, sinonime, conjugare
TREPĂDÁ, trépăd, vb. I. Intranz. (Pop.) 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. 2. (Despre cai) A merge la trap. [Prez. ind. şi: treápăd] – Lat. trepidare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TREPĂDÁT, trepădaturi, s.n. (Pop.) Trepădare. – V. trepăda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TREPĂDÁ trépăd intranz. pop. 1) A alerga încolo şi încoace; a se agita. 2) (despre cai) A merge la trap. 3) A merge des undeva (de obicei, fără rost). 4) pop. A suferi de diaree. /<lat. trepidare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

trepădá (-eápăd, -át), vb. – 1. A umbla repede, a se zbuciuma, a se agita. – 2. A merge la trap. – 3. A avea diaree. – Var. Trans. trăpăda. Lat. trĕpĭdāre (Puşcariu 1755; Tiktin). – Der. treapăd (var. tr(e)apăt), s.n. (alergătură, trap; diaree, urdinare); trepădătoare, s.f. (plantă, Mercurialis annua), datorită folosirii ei contra diareei, cf. numele său fr. foirolle; trepăduş, s.m. (băiat de curse); trepădătură, s.f. (alergătură). Este dubletul lui trepida, vb. (a vibra puternic).
(Dicţionarul etimologic român)

trepădá vb., ind. prez. 1 sg. trépăd, 2 sg. trépezi, 3 sg. şi pl. treápădă; conj. prez. 3 sg. şi pl. trépede; ger. trepădând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

trepădát s. n., pl. trepădáturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TREPĂDÁ vb. v. urdina.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tr tre trep trepa trepad

Cuvinte se termină cu literele: at dat adat padat epadat