triangula dex - definiţie, sinonime, conjugare

triangula

[Conjugare]
TRIANGULÁ, triangulez, vb. I. Tranz. A măsura prin triangulaţie; a împărţi un teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafaţa. [Pr.: tri-an-] – Din fr. trianguler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRIANGUL//Á ~éz tranz. (terenuri, suprafeţe) A împărţi în triunghiuri (pentru a putea măsura); a măsura prin triangulaţie. /<fr. trianguler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIANGULÁ vb. I. tr. A măsura prin triangulaţie; a face triangulaţia unei regiuni, a unei ţări etc. [Pron. tri-an-. / < fr. trianguler].
(Dicţionar de neologisme)

TRIANGULÁ vb. tr. a executa lucrări prin metoda triangulaţiei; a face triangulaţia unei regiuni, a unei ţări etc. (< fr. trianguler)
(Marele dicţionar de neologisme)

triangulá vb. (sil. tri-an-), ind. prez. 1 sg. trianguléz, 3 sg. şi pl. trianguleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri tria trian triang

Cuvinte se termină cu literele: la ula gula ngula angula