trident dex - definiţie, sinonime, conjugare

trident

TRIDÉNT, tridente, s.n. Furcă cu trei dinţi care era considerată în antichitate ca simbol al puterii zeului Neptun. – Din fr. trident, lat. tridens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIDÉNT ~e n. mit. Furcă cu trei dinţi cu care este înfăţişat Neptun, zeul mării. [Pl. şi tridenturi] /<fr. trident, lat. tridens, ~tis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIDÉNT s.n. (Mit.) Furcă cu trei dinţi cu care era înfăţişat de obicei zeul Neptun. [Pl. -te, -turi. / < lat. tridens, cf. fr. trident].
(Dicţionar de neologisme)

TRIDÉNT s. n. 1. (mit.) furcă cu trei dinţi cu care era înfăţişat zeul Poseidon (Neptun). 2. obiect marinăresc în formă de furcă cu trei braţe. (< fr. trident, lat. tridens)
(Marele dicţionar de neologisme)

tridént s. n., pl. tridénte/tridénturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri trid tride triden

Cuvinte se termină cu literele: nt ent dent ident rident