TRIFÓI, trifoiuri, s.n. Nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole şi cu florile strânse în inflorescenţe globuloase, divers colorate, unele specii fiind cultivate ca plante furajere (Trifolium). – Lat. trifolium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIFÓI m. Plantă erbacee furajeră cu flori de diferite culori, dispuse în inflorescenţe sferice, şi cu frunze formate din trei foliole. ♢ ~-alb trifoi cu tulpina culcată, ramificată şi cu flori albe. ~-roşu trifoi cu tulpina erectă, simplă sau ramificată şi cu flori roşii. /<lat. trifolium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
trifói (-i), s.m. – 1. Plantă (Trifolium alpestre, T. pratense, T. repens). – 2. Plante furajere (Menyanthes trifoliata, Medicago falcata, M. sativa, M. lupulina). – Var. Banat tîrfoi. Mr. trifol’u. Lat. trĭfǒlĭum (Diez, I, 425; Puşcariu 1762; Candrea-Dens., 613; REW 8899), cf. it. trifoglio, prov. trefuelh, fr. trefueil, alb. tërfoj (Philippide, II, 656). Pînă la un moment dat s-a pus la îndoială faptul că ar fi moştenit în rom.; dar mr. şi alb. par să-l dovedească; contaminarea cu ngr. τρυφύλλι (Candrea-Dens., 613) sau cu trei (Pascu, Beiträge, 16) nu este o ipoteză necesară. Este dubletul lui treflă, s.f. (trifoi, culoare de cărţi de joc; cataramă în formă de trifoi), din fr. trèfle. – Der. trifoişte, s.f. (cultură de trifoi; plantă, Menyanthes trifoliata); trifoiaş, s.m. (varietate de trifoi, Trifolium procumbens); trifoios, adj. (în formă de trifoi, se zice despre o varietate de măcriş). – Din rom. provine rut. tryfoi (Miklosich, Wander., 20).
(Dicţionarul etimologic român)
trifói s. n., (sorturi) pl. trifóiuri; (lanuri) pl. trifoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRIFOI-DE-LÁC s. v. trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOIUL-RÁCULUI s. v. vătămătoare.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-DE-ÁPĂ s. v. plutică.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOIUL-CÁPRELOR s. v. suliţică.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFÓI s. (BOT.) trifoi roşu (Trifolium pratense) = trifoi sălbatic; trifoi sălbatic (Trifolium pratense) = trifoi roşu.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFÓI s. v. culbeceasă, papanaş, sparcetă, trifoiaş.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-DE-BÁLTĂ s. v. trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-AMÁR s. v. plutică, trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIFÓI m. Plantă erbacee furajeră cu flori de diferite culori, dispuse în inflorescenţe sferice, şi cu frunze formate din trei foliole. ♢ ~-alb trifoi cu tulpina culcată, ramificată şi cu flori albe. ~-roşu trifoi cu tulpina erectă, simplă sau ramificată şi cu flori roşii. /<lat. trifolium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
trifói s. n., (sorturi) pl. trifóiuri; (lanuri) pl. trifoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRIFOI-DE-LÁC s. v. trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOIUL-RÁCULUI s. v. vătămătoare.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-DE-ÁPĂ s. v. plutică.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOIUL-CÁPRELOR s. v. suliţică.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFÓI s. (BOT.) trifoi roşu (Trifolium pratense) = trifoi sălbatic; trifoi sălbatic (Trifolium pratense) = trifoi roşu.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFÓI s. v. culbeceasă, papanaş, sparcetă, trifoiaş.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-DE-BÁLTĂ s. v. trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)
TRIFOI-AMÁR s. v. plutică, trifoişte.
(Dicţionar de sinonime)