triforiu
TRIFÓRIU, triforii, s.n. Tribună îngustă, susţinută de coloane subţiri, care înconjură nava centrală în bazilicile romanice şi gotice, deasupra nivelului navelor laterale. – Din fr. triforium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIFÓRIU s.n. (Arhit.) Galerie îngustă, susţinută de colonete, practicată în zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. [Pron. -riu. / < fr. triforium].
(Dicţionar de neologisme)
TRIFÓRIU s. n. galerie îngustă, susţinută de colonete, în zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. (< fr. triforium)
(Marele dicţionar de neologisme)
trifóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. trifóriul; pl. trifórii, art. trifóriile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIFÓRIU s.n. (Arhit.) Galerie îngustă, susţinută de colonete, practicată în zidurile laterale ale unei biserici, deasupra navelor laterale. [Pron. -riu. / < fr. triforium].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
trifóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. trifóriul; pl. trifórii, art. trifóriile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)