trimițător

TRIMIŢĂTÓR, -OÁRE, trimiţători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trimite ceva; spec. care expediază ceva prin poştă; expeditor. – Trimite + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIMIŢĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival pop. Care trimite ceva. /a trimite + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

trimiţătór adj. m., s. m., pl. trimiţătóri; f. sg. şi pl. trimiţătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TRIMIŢĂTÓR s., adj. v. expeditor. (~ al coletului.)
(Dicţionar de sinonime)