trincă dex - definiţie, sinonime, conjugare

trincă

TRÍNCĂ, trinci, s.f. Pânză pătrată aşezată la baza trinchetului unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tríncă s.f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
(Dicţionarul etimologic român)

TRÍNCĂ s.f. Pânză de corabie aflată la baza trinchetului. [< it. trinca].
(Dicţionar de neologisme)

TRÍNCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ♢ vergă de susţinere a acestei vele. (< it. trinca)
(Marele dicţionar de neologisme)

tríncă s. f., g.-d. art. tríncii, pl. trinci
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri trin trinc

Cuvinte se termină cu literele: ca nca inca rinca