triplară

TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRIPL//Á ~éz tranz. A mări de trei ori; a întrei. ~ eforturile. [Sil. tri-pla] /<fr. tripler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TRIPL//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A creşte (în mărime, intensitate, greutate) de trei ori. /<fr. tripler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIPLÁ vb. I. tr., refl. A (se) face de trei ori mai mare, a (se) întrei. [< fr. tripler].
(Dicţionar de neologisme)

TRIPLÁ vb. I. tr., refl. a (se) face triplu. II. tr. a face o triplare. (< fr. tripler)
(Marele dicţionar de neologisme)

triplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. tripléz, 3 sg. şi pl. tripleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TRIPLÁ vb. a (se) întrei. (Producţia s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)