triumvir dex - definiţie, sinonime, conjugare

triumvir

TRIUMVÍR, triumviri, s.m. (În Roma antică) Fiecare dintre cei trei membri ai triumviratului. [Pr.: tri-um-] – Din lat., fr. triumvir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIUMVÍR ~i m. (în Roma antică) Conducător politic şi militar din componenţa unui triumvirat. /<lat., fr. triumvir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIUMVÍR s.m. Titlu dat în vechea Romă fiecăruia dintre cei trei membri ai unei magistraturi care avea atribuţii administrative, politice etc. ♦ Nume dat participanţilor la cele două triumvirate care au condus Roma în anii 60 şi 43 î.e.n. [Pron. tri-um-. / < lat., fr. triumvir].
(Dicţionar de neologisme)

TRIUMVÍR s. m. fiecare dintre cei trei membri ai unui triumvirat. (< lat., fr. triumvir)
(Marele dicţionar de neologisme)

triumvír s. m. (sil. tri-um-), pl. triumvíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri triu trium triumv

Cuvinte se termină cu literele: ir vir mvir umvir iumvir