triumvirat dex - definiţie, sinonime, conjugare

triumvirat

TRIUMVIRÁT, triumvirate, s.n. (În Roma antică) Formă de conducere politică reprezentând alianţa a trei conducători politici şi militari; persoanele care deţineau această conducere. [Pr.: tri-um-] – Din lat. triumviratus, fr. triumvirat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIUMVIRÁT ~e n. (în Roma antică) Formă de guvernământ în care puterea supremă era deţinută de trei conducători politici şi militari. ♢ Primul ~ alianţă dintre Cezar, Pompei şi Crassus. /<lat. triumviratus, fr. triumvirat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIUMVIRÁT s.n. Funcţia şi durata funcţiei de triumvir în Roma antică. [Pron. tri-um-. / < lat. triumviratus, cf. fr. triumvirat].
(Dicţionar de neologisme)

TRIUMVÍRAT s. n. 1. formă de conducere în Roma antică, între anii 60 şi 43 a. Chr., reprezentând alianţa a trei conducători politici şi militari. 2. (p. ext.) asociaţie de trei persoane care exercită o putere, o influenţă. (< lat. triumviratus, fr. triumvirat)
(Marele dicţionar de neologisme)

triumvirát s. n. (sil. tri-um-), pl. triumviráte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri triu trium triumv

Cuvinte se termină cu literele: at rat irat virat mvirat