trivalență dex - definiţie, sinonime, conjugare

trivalență

trivalent trivalenţă
TRIVALÉNT, -Ă, trivalenţi, -te, adj. (Despre elemente chimice) Care are valenţa 3. – Din fr. trivalent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIVALÉNŢĂ, trivalenţe, s.f. Proprietate a unui element chimic de a avea valenţa 3. – Din fr. trivalence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRIVALÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre elemente chimice) Care are valenţa trei; cu valenţa trei. /<fr. trivalent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRIVALÉNT, -Ă adj. (Despre elemente chimice) Care are trei valenţe. [Cf. fr. trivalent < lat. tri – cu trei, valere – a valora].
(Dicţionar de neologisme)

TRIVALÉNŢĂ s.f. Proprietate a unui element chimic de a avea valenţa 3. [< fr. trivalence].
(Dicţionar de neologisme)

TRIVALÉNT, -Ă adj. 1. (despre elemente chimice) care are valenţa 3. 2. (despre celule) cu trei cromozomi omologi în cursul meiozei. (< fr. trivalent)
(Marele dicţionar de neologisme)

TRIVALÉNŢĂ s. f. proprietate a unui element chimic de a fi trivalent. (< fr. trivalence)
(Marele dicţionar de neologisme)

trivalént adj. m., pl. trivalénţi; f. sg. trivaléntă, pl. trivalénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

trivalénţă s. f., pl. trivalénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tri triv triva trival

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta lenta alenta