trișor
TRIŞÓR, trişori, s.m. Persoană care trişează (la jocul de cărţi). – Din fr. tricheur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIŞÓR ~i m. Persoană care trişează; măsluitor. /<fr. tricheur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TRIŞÓR s.m. Cel care trişează (la jocul de cărţi). [Cf. fr. tricheur].
(Dicţionar de neologisme)
TRIŞÓR s. m. cel care trişează (la jocul de cărţi). (< fr. tricheur)
(Marele dicţionar de neologisme)
trişór s. m., pl. trişóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRIŞÓR ~i m. Persoană care trişează; măsluitor. /<fr. tricheur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TRIŞÓR s. m. cel care trişează (la jocul de cărţi). (< fr. tricheur)
(Marele dicţionar de neologisme)
trişór s. m., pl. trişóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)