troncatură dex - definiţie, sinonime, conjugare

troncatură

TRONCATÚRĂ s.f. Înlocuire într-un cristal a unei muchii cu o faţetă. [< fr. troncature].
(Dicţionar de neologisme)

TRONCATÚRĂ s. f. înlocuire într-un cristal a unei muchii cu o faţetă. (< fr. troncature)
(Marele dicţionar de neologisme)

troncatúră s. f., pl. troncatúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tro tron tronc tronca

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura catura