trosnitor
TROSNITÓR, -OÁRE, trosnitori, -oare, adj. Care trosneşte. – Trosni + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TROSNIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care trosneşte; care produce trosnete. /a trosni + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
trosnitór adj. m., pl. trosnitóri; f. sg. şi pl. trosnitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TROSNIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care trosneşte; care produce trosnete. /a trosni + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)