trunchiuri
[Sinonime]
TRÚNCHI, trunchiuri, s.n. 1. Partea cea mai groasă a unui copac, cuprinsă între rădăcină şi locul de unde pornesc ramurile principale; tulpină. ♦ Tulpina unui copac tăiat (de la nivelul solului, uneori curăţată de crengi şi de coajă); buştean. ♦ Bucată groasă de lemn (din tulpina unui copac) pe care se crapă lemnele de foc, se taie carnea etc. 2. Trupul unui om, fără cap şi fără membre. 3. ♦ (Anat.; în sintagma) Trunchi cerebral = porţiunea nevraxului alcătuită din măduva prelungită, punte şi mezencefal. 4. (În sintagma) Trunchi de piramidă (sau de con, de prismă) = corp geometric obţinut prin secţionarea unei piramide (sau a unui con etc.) printr-un plan paralel cu baza şi aflat între acest plan şi bază. – Lat. trunculus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRUNCHI ~uri n. 1) Parte mai groasă a unui arbore, cuprinsă între rădăcină şi locul de unde cresc crengile. ~ de copac. 2) Tulpină tăiată de la rădăcină şi curăţată de crengi; buştean. 3) Bucată din tulpina unui copac gros pe care se efectuează diferite operaţii. 4) Parte a organismului omenesc cu excepţia capului şi a membrelor; trup; corp; tors. ♢ ~ de con (sau de piramidă) corp geometric rezultat din tăierea unui con (sau a unei piramide) printr-un plan paralel cu baza. [Monosilabic] /<lat. trunculus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
trunchi s. n., pl. trúnchiuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
trunchi adj. (înv.) lipsit de, fără ...
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
TRUNCHI s. 1. (BOT.) tulpină, (înv. şi reg.) steblă. (~ de copac.) 2. v. butuc. 3. butuc, scaun. (~ de măcelărie.) 4. v. corp. 5. (ANAT.) talie. (Grâul îi ajungea până la ~.) 6. v. tors. 7. (GEOM.) trunchi de con = (rar) troncon.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRUNCHI ~uri n. 1) Parte mai groasă a unui arbore, cuprinsă între rădăcină şi locul de unde cresc crengile. ~ de copac. 2) Tulpină tăiată de la rădăcină şi curăţată de crengi; buştean. 3) Bucată din tulpina unui copac gros pe care se efectuează diferite operaţii. 4) Parte a organismului omenesc cu excepţia capului şi a membrelor; trup; corp; tors. ♢ ~ de con (sau de piramidă) corp geometric rezultat din tăierea unui con (sau a unei piramide) printr-un plan paralel cu baza. [Monosilabic] /<lat. trunculus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
trunchi adj. (înv.) lipsit de, fără ...
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
TRUNCHI s. 1. (BOT.) tulpină, (înv. şi reg.) steblă. (~ de copac.) 2. v. butuc. 3. butuc, scaun. (~ de măcelărie.) 4. v. corp. 5. (ANAT.) talie. (Grâul îi ajungea până la ~.) 6. v. tors. 7. (GEOM.) trunchi de con = (rar) troncon.
(Dicţionar de sinonime)