trup dex - definiţie, sinonime, conjugare

trup

[Sinonime]
TRUP, trupuri, s.n. 1. (Pop.) Corp (al unei fiinţe). ♢ Loc. adv. (Cu) trup şi suflet = cu totul, în întregime, fără rezerve. ♢ Expr. (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) născut din...; b) (a face) parte integrantă din ceva. A fi trup şi suflet cu cineva = a se identifica cu aspiraţiile cuiva; a fi foarte strâns legat de cineva. ♦ Corpul fără cap (şi fără membre) al unei fiinţe; trunchi (2). ♦ Cadavru. 2. Parte principală a unui obiect, a unei construcţii etc.; p. gener. obiectul însuşi. 3. (Înv.) Întindere mare de pământ care alcătuieşte un singur lot. Trup de moşie. 4. (Înv.) Mare unitate militară. – Din sl. trupŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRUP ~uri n. 1) Totalitate a organelor care alcătuiesc o fiinţă vie; corp. ♢ A fi (cu) ~ şi suflet (cu cineva) a fi strâns legat de cineva; a avea aspiraţii comune cu cineva. (A fi) ~ din ~ul cuiva a) a se trage din cineva; b) a intra în componenţa unui tot. 2) Parte a organismului omenesc cu excepţia capului şi a membrelor; trunchi; corp; tors. ♢ ~ neînsufleţit cadavru. A trece (sau a călca) peste ~ul cuiva a merge spre un scop, folosind orice mijloace. 3) Parte principală a unui obiect. /<sl. trupu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

trup (-puri), s.n. – Corp. – Mr., megl. trup. Sl. trupŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49, Cihac, II, 425; Conev 87), cf. bg., sb., cr., slov. trup, pol. trup „cadavru”. – Der. trupesc, adj. (corporal); trupeşte, adv. (corporal); trupeş, adj. (corpolent); trupeşie, s.f. (corpolenţă); trupean, adj. (înv., corporal); trupos, adj. (corpolent); trupoşie, s.f. (corpolenţă); întrupa, vb. (a incarna; a personifica). – Ţig. sp. trupó, drupo (Besses 70 şi 163), provine din rom. sau dintr-un idiom sl. – Cf. trupiţă, tulpină.
(Dicţionarul etimologic român)

trup s. n., pl. trúpuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TRUP s. I. 1. (ANAT.) corp. (Sufletul şi ~ul.) 2. (ANAT.) corp, trunchi. (Omul este alcătuit din cap, gât, ~ şi membre.) 3. v. cadavru. II. v. bătător.
(Dicţionar de sinonime)

TRUP s. v. corp, materie, pat, substanţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tr tru

Cuvinte se termină cu literele: up rup