trântori

TRÂNTORÍ, trântoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A sta ca un trântor (2); a lenevi. – Din trântor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRÂNTOR//Í ~ésc rar 1. intranz. A fi trântor. 2. tranz. (trântorii unui stup) A da afară din stup, nimicind. /Din trântor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

trântorí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. trântorésc, imperf. 3 sg. trântoreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. trântoreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TRÂNTORÍ vb. v. lenevi, trândăvi.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A trântori ≠ a lucra, a munci, a se trudi
(Dicţionar de antonime)