tubulură

TUBULÚRĂ, tubuluri, s.f. Bucată scurtă de ţeavă îmbinată etanş cu peretele unui recipient sau al unei conducte pentru a realiza un racord sau pentru a permite scurgerea fluidului din recipient sau din conductă. – Din fr. tubulure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TUBULUR//Ă ~e f. Ţeavă scurtă care face racordul dintre două conducte. /<fr. tubulure
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TUBULÚRĂ s.f. Bucată scurtă de ţeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ştuţ. [< fr. tubulure].
(Dicţionar de neologisme)

TUBULÚRĂ s. f. 1. bucată scurtă de ţeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ştuţ. 2. ansamblu de tuburi ale unei instalaţii. (< fr. tubulure)
(Marele dicţionar de neologisme)

tubulúră s. f., g.-d. art. tubulúrii; pl. tubulúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TUBULÚRĂ s. v. ştuţ.
(Dicţionar de sinonime)