TULNICÁŞ, -Ă, tulnicaşi, -e, s.m. şi f. Persoană care cântă din tulnic; p. gener. buciumaş. – Tulnic + suf. -aş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TULNICÁŞ ~i m. înv. Persoană care cântă din tulnic. /tulnic + suf. ~aş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
tulnicáş s. m., pl. tulnicáşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
tulnicáşă s. f., g.-d. art. tulnicáşei; pl. tulnicáşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TULNICÁŞ ~i m. înv. Persoană care cântă din tulnic. /tulnic + suf. ~aş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
tulnicáşă s. f., g.-d. art. tulnicáşei; pl. tulnicáşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)