tumefiere dex - definiţie, sinonime, conjugare
TUMEFIÁ, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre ţesuturi) A-şi mări volumul datorită unei tumefacţii; a se umfla. [Pr.: -fi-a] – Din fr. tuméfier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TUMEFIÉRE, tumefieri, s.f. Faptul de a se tumefia. [Pr.: -fi-e-] – V. tumefia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE TUMEFI//Á pers. 3 se ~áză intranz. rar (despre ţesuturi, organe) A-şi mări volumul peste limitele normale (din cauza unor afecţiuni, traume, infecţii etc.); a se umfla; a se inflama. [Sil. -fi-a] /<fr. tuméfier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TUMEFIÁ vb. I. refl. (Despre ţesuturi) A-şi mări volumul datorită unei tumefacţii; a se umfla. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < tuméfier, cf. lat. tumefacere – a umfla].
(Dicţionar de neologisme)

TUMEFIÉRE s.f. Faptul de a se tumefia; umflare. [Pron. -fi-e-. / < tumefia].
(Dicţionar de neologisme)

TUMEFIÁ vb. refl. a prezenta o tumefacţie; a se umfla. (< fr. tuméfier)
(Marele dicţionar de neologisme)

tumefiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. tumefiéz, 3 sg. şi pl. tumefiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. tumefiéze (sil. -fi-e-); ger. tumefiínd (sil. -fi-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tumefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. tumefiérii; pl. tumefiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TUMEFIÁ vb. (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Braţul s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TUMEFIÉRE s. (MED.) inflamare, inflamaţie, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, tume-facţie, umflare, (reg.) bobotire. (Proces de ~ a unui ţesut.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tu tum tume tumef tumefi

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere fiere efiere