TUMOÁRE, tumori, s.f. Masă de ţesut nou format care se dezvoltă într-un organism prin înmulţirea exagerată, patologică a unor celule. [Var.: tumóră s.f.] – Din fr. tumeur, lat. tumor, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TUMÓRĂ s.f. v. tumoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TUM//OÁRE ~óri f. med. Ţesut nou format care se dezvoltă prin înmulţirea anormală şi patologică a unor celule şi care tinde spre autonomie biologică. ~ benignă. ~ malignă. [G.-D. tumorii] /<fr. tumeur, lat. tumor, ~oris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TUMOÁRE s.f. Nume generic dat excrescenţelor patologice, constituite dintr-un ţesut de formaţie nouă rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. // (În forma tumor-, tumori-) Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la o) tumoare”, „de tumoare”. [Var. tumoră s.f. / < fr. tumeur, cf. lat. tumor].
(Dicţionar de neologisme)
TUMORI v. tumoare.
(Dicţionar de neologisme)
TUMÓRĂ s.f. v. tumoare.
(Dicţionar de neologisme)
TUMOR(I)- elem. „tumoare, umflătură”. (< fr. tumor/i/, cf. lat. tumor)
(Marele dicţionar de neologisme)
TUMOÁRE s. f. excrescenţă patologică, dintr-un ţesut de formaţie nouă, rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. (< fr. tumeur, lat. tumor)
(Marele dicţionar de neologisme)
tumoáre s. f., g.-d. art. tumórii; pl. tumóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TUMOÁRE s. (MED.) 1. neoformaţie. 2. tumoare malignă v. cancer.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TUMÓRĂ s.f. v. tumoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TUMOÁRE s.f. Nume generic dat excrescenţelor patologice, constituite dintr-un ţesut de formaţie nouă rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. // (În forma tumor-, tumori-) Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la o) tumoare”, „de tumoare”. [Var. tumoră s.f. / < fr. tumeur, cf. lat. tumor].
(Dicţionar de neologisme)
TUMORI v. tumoare.
(Dicţionar de neologisme)
TUMÓRĂ s.f. v. tumoare.
(Dicţionar de neologisme)
TUMOR(I)- elem. „tumoare, umflătură”. (< fr. tumor/i/, cf. lat. tumor)
(Marele dicţionar de neologisme)
TUMOÁRE s. f. excrescenţă patologică, dintr-un ţesut de formaţie nouă, rezultat dintr-o activitate anormală a celulelor. (< fr. tumeur, lat. tumor)
(Marele dicţionar de neologisme)
tumoáre s. f., g.-d. art. tumórii; pl. tumóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TUMOÁRE s. (MED.) 1. neoformaţie. 2. tumoare malignă v. cancer.
(Dicţionar de sinonime)