turchin
TURCHÍN, -Ă, turchini, -e, adj., s.f. (Rar). Adj. De culoare albastru închis. 2. S.f. Varietate de turcoază. – Din fr. turquin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TURCHÍN, -Ă adj. De culoare albastră-închisă şi mată. // s.n. Varietate de turcoază. [< fr. turquin, it. turchino].
(Dicţionar de neologisme)
TURCHÍN, -Ă I. adj. de culoare albastră-închisă şi mată. II. s. n. varietate de turcoază. (< fr. turquin)
(Marele dicţionar de neologisme)
turchín adj. m., pl. turchíni; f. sg. turchínă, pl. turchíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TURCHÍN, -Ă adj. De culoare albastră-închisă şi mată. // s.n. Varietate de turcoază. [< fr. turquin, it. turchino].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
turchín adj. m., pl. turchíni; f. sg. turchínă, pl. turchíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)