turmenta

TURMENTÁ, turmentez, vb. I. Refl. şi tranz. (Livr.) A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TURMENT//Á ~éz tranz. A face să se turmenteze. /<fr. tourmenter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TURMENT//Á mă ~éz intranz. A ajunge în stare de ebrietate în urma consumului excesiv de alcool; a deveni beat; a se îmbăta. /<fr. tourmenter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TURMENTÁ vb. I. 1. refl., tr. (Liv.) A (se) îmbăta. 2. tr. A chinui, a înnebuni. [< fr. tourmenter].
(Dicţionar de neologisme)

TURMENTÁ vb. I. refl., tr. a (se) îmbăta. II. tr. a ameţi, a zăpăci. (< fr. tourmenter)
(Marele dicţionar de neologisme)

turmentá vb., ind. prez. 1 sg. turmentéz, 3 sg. şi pl. turmenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TURMENTA vb. v. îmbăta.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A se turmenta ≠ a se dezbăta
(Dicţionar de antonime)