turnir dex - definiţie, sinonime, conjugare

turnir

TURNÍR, turnire, s.n. Competiţie din evul mediu occidental, în cadrul unei serbări, în cursul căreia cavalerii se întreceau în lupte cu armele. [Pl. şi: turniruri] – Din germ. Turnier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TURNÍR ~e n. (în evul mediu) Competiţie în cadrul unor sărbători în cursul cărora cavalerii se întreceau în mânuirea armelor. [Pl. şi turniruri] /<germ. Turnier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TURNÍR s.n. Serbare publică, în evul mediu, în cadrul căreia se purtau lupte (călare) între cavaleri, care îşi arătau cu această ocazie îndemânarea, îndrăzneala. [Pl. -re, -ruri. / < germ. Turnier, fr. tournois].
(Dicţionar de neologisme)

TURNÍR s. n. 1. competiţie în evul mediu occidental, în cadrul unei serbări, în cursul căreia cavalerii se întreceau în lupte cu armele. 2. (sport) concurs, competiţie cuprinzând mai multe serii de probe sau de manşe. ♢ (fig.) luptă; emulaţie. (< germ. Turnier)
(Marele dicţionar de neologisme)

turnír s. n., pl. turníre/turníruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tu tur turn turni

Cuvinte se termină cu literele: ir nir rnir urnir