turtea dex - definiţie, sinonime, conjugare
TURTÍ, turtesc, vb. IV. Tranz. şi refl. 1. A (se) deforma prin lovire, apăsare, comprimare etc., căpătând o formă lăţită, întinsă. ♦ Tranz. A strivi pe cineva (accidentând, omorând). 2. Fig. (Fam.) A face să-şi piardă sau a-şi pierde forţele, energia; a face să-şi piardă sau a-şi pierde elanul, încrederea, curajul să întreprindă ceva; a (se) descuraja. 3. Fig. (Fam.) A (se) îmbăta (tare). – Din turtă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TURT//Í ~ésc tranz. 1) A face să se turtească; a strivi; a chiflici. 2) fig. (despre treburi, griji etc.) A apăsa peste măsură, doborând. /Din turtă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TURT//Í mă ~ésc intranz. 1) A pierde forma (prin apăsare, presare, strângere etc.); a se strivi. 2) fig. fam. A se îmbăta peste măsură; a se face turtă. /Din turtă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cal-turtít s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

turtí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. turtésc, imperf. 3 sg. turteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. turteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

turteá, turtéle, s.f. (înv.) 1. rotiţă de fus. 2. ceapa ciorii; tătăişă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
CAL-TURTÍT s. v. libelulă.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍ vb. 1. v. strivi. 2. v. teşi.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍ vb. v. ameţi, blegi, chercheli, îmbăta, moleşi, muia, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)

TURTEÁ s. v. turtă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tu tur turt turte

Cuvinte se termină cu literele: ea tea rtea urtea