turtiță dex - definiţie, sinonime, conjugare
TURTÍT, -Ă, turtiţi, -te, adj. 1. Întins2, lăţit (prin lovire, apăsare, comprimare). 2. Fig. Obosit, decepţionat, descurajat, blazat. 3. Fig. (Fam.) Foarte beat. – V. turti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TURTÍŢĂ, turtiţe, s.f. Turtişoara. – Turtă + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

cal-turtít s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

turtíţă s. f., g.-d. art. turtíţei; pl. turtíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CAL-TURTÍT s. v. libelulă.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍT adj. 1. v. strivit. 2. teşit, (reg.) târşit. (Nas ~.) 3. lătăreţ, plat, (reg.) lătăuş. (Obiect de for-mă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍT adj. v. améţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍŢĂ s. turtişoară, (reg.) turtică, turticică. (~ de mălai.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tu tur turt turti turtit

Cuvinte se termină cu literele: ta ita tita rtita urtita