turtit dex - definiţie, sinonime, conjugare
TURTÍ, turtesc, vb. IV. Tranz. şi refl. 1. A (se) deforma prin lovire, apăsare, comprimare etc., căpătând o formă lăţită, întinsă. ♦ Tranz. A strivi pe cineva (accidentând, omorând). 2. Fig. (Fam.) A face să-şi piardă sau a-şi pierde forţele, energia; a face să-şi piardă sau a-şi pierde elanul, încrederea, curajul să întreprindă ceva; a (se) descuraja. 3. Fig. (Fam.) A (se) îmbăta (tare). – Din turtă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TURTÍT, -Ă, turtiţi, -te, adj. 1. Întins2, lăţit (prin lovire, apăsare, comprimare). 2. Fig. Obosit, decepţionat, descurajat, blazat. 3. Fig. (Fam.) Foarte beat. – V. turti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TURT//Í ~ésc tranz. 1) A face să se turtească; a strivi; a chiflici. 2) fig. (despre treburi, griji etc.) A apăsa peste măsură, doborând. /Din turtă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TURT//Í mă ~ésc intranz. 1) A pierde forma (prin apăsare, presare, strângere etc.); a se strivi. 2) fig. fam. A se îmbăta peste măsură; a se face turtă. /Din turtă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

cal-turtít s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

turtí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. turtésc, imperf. 3 sg. turteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. turteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
CAL-TURTÍT s. v. libelulă.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍ vb. 1. v. strivi. 2. v. teşi.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍ vb. v. ameţi, blegi, chercheli, îmbăta, moleşi, muia, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍT adj. 1. v. strivit. 2. teşit, (reg.) târşit. (Nas ~.) 3. lătăreţ, plat, (reg.) lătăuş. (Obiect de for-mă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TURTÍT adj. v. améţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tu tur turt turti

Cuvinte se termină cu literele: it tit rtit urtit