tutuniu
TUTUNÍU, -ÍE, tutunii, adj. De culoarea frunzelor uscate de tutun; cafeniu-verzui. – Tutun + suf. -iu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TUTUNÍ//U ~e (~i) rar Care este de culoarea tutunului; galben-verzui. /tutun + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TUTUNÍU, -IE, tutunii, adj. De culoarea tutunului, galben-verzui. – Din tutun + suf. -iu.
(Dicţionarul limbii române moderne)
tutuníu adj. m., f. tutuníe; pl. m. şi f. tutuníi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TUTUNÍ//U ~e (~i) rar Care este de culoarea tutunului; galben-verzui. /tutun + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române moderne)
tutuníu adj. m., f. tutuníe; pl. m. şi f. tutuníi
(Dicţionar ortografic al limbii române)