tâmpiri

TÂMPÍRE, tâmpiri, s.f. Faptul de a (se) tâmpi; p. ext. tâmpenie; faptă prostească, prostie. – V. tâmpi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tâmpíre s. f., g.-d. art. tâmpírii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
TÂMPÍRE s. îndobitocire, prostire. (~ cuiva prin viaţa pe care o duce.)
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ta tam tamp tampi tampir

Cuvinte se termină cu literele: ri iri piri mpiri ampiri