umanism dex - definiţie, sinonime, conjugare

umanism

UMANÍSM s.n. Mişcare socială şi culturală apărută în apusul Europei în sec. XIV, ca expresie a luptei împotriva feudalismului şi a învaţăturii scolastice, care a promovat ideea încrederii în valoarea omului şi a perfecţionării sale, a militat pentru dezvoltarea liberă şi multilaterală a personalităţii umane, pentru o cultură laică (în spiritul vechii culturi clasice) etc. ♦ P.gener. Atitudine de încredere în valoarea omului. – Din fr. humanisme, germ. Humanismus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UMANÍSM n. 1) Concepţie social-politică care afirmă dreptul fiinţei umane la libertate, desăvârşire şi dezvoltare multilaterală, proclamând ca principii etice supreme egalitatea şi demnitatea umană. 2) (în epoca Renaşterii) Mişcare progresistă social-culturală, care a proclamat eliberarea personalităţii umane de ideologia feudalismului. /<fr. humanisme, germ. Humanismus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UMANÍSM s.n. 1. Orientare progresistă a gândirii epocii Renaşterii, apărută ca expresie a luptei împotriva feudalismului şi scolasticii, care a proclamat libertatea personalităţii umane. ♦ Ansamblul ideilor şi concepţiilor care exprimă aprecierea demnităţii şi libertăţii omului, grija faţă de om şi de valorile materiale şi spirituale ale existenţei sale, caracterizat prin cerinţa dezvoltării continue şi multilaterale a personalităţii umane. 2. (P. ext.) Atitudine, manifestare umanitaristă sau umană. [< fr. humanisme, cf. it. umanismo].
(Dicţionar de neologisme)

UMANÍSM s. n. 1. mişcare culturală şi orientare progresistă a gândirii din epoca Renaşterii, apărută ca expresie a luptei împotriva feudalismului şi scolasticii, care a însemnat o puternică afirmare a preocupării faţă de om, promovând, în opoziţie cu ideologia şi cultura medievală, o cultură militând pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii, pe baza culturii antice. 2. ansamblul ideilor şi concepţiilor care exprimă aprecierea demnităţii şi libertăţii omului, grija faţă de om şi de valorile materiale şi spirituale ale existenţei sale, caracterizat prin cerinţa dezvoltării continue şi multilaterale a personalităţii umane. ♢ (p. ext.) atitudine, manifestare umanitară sau umană. (< fr. humanisme, germ. Humanismus)
(Marele dicţionar de neologisme)

umanísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: um uma uman umani umanis

Cuvinte se termină cu literele: sm ism nism anism manism