umanist dex - definiţie, sinonime, conjugare

umanist

[Sinonime]
UMANÍST, -Ă, umanişti, -ste, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Adept, partizan al umanismului. ♦ (La m.) Savant din sec. XVII, care studia operele antichităţii. 2. Adj. Care aparţine umanismului, privitor la umanism, caracteristic umanismului; care este de domeniul culturii clasice; umanistic. 3. S.m. şi f. Elev de liceu care urmează învăţământul umanistic. – Din fr. humaniste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UMANÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) 1) Care ţine de umanism; propriu umanismului. Fi-lozof ~. 2) v. UMANISTIC. /<fr. humaniste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UMANÍ//ST2 ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. 1) Adept al umanismului. 2) (în epoca Renaşterii) Om de ştiinţă preocupat de studierea culturii, literaturii şi limbilor clasice. 3) Persoană, pătrunsă de umanism. /<fr. humaniste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UMANÍST, -Ă adj. Care aparţine umanismului, privitor la umanism; de domeniul culturii clasice; umanistic. // s.m. şi f. 1. Adept, partizan al umanismului. ♦ Savant din sec. XIV-XV, care studia operele antichităţii. 2. Elev de liceu care urmează secţia umanistică. [< fr. humaniste, it. umanista].
(Dicţionar de neologisme)

UMANÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al umanismului; de domeniul culturii clasice; umanistic. II. s. m. artist, gânditor aparţinând umanismului Renaşterii; cărturar din epoca Renaşterii care studia operele antichităţii. (< fr. humaniste)
(Marele dicţionar de neologisme)

umaníst s. m., adj. m., pl. umaníşti; f. sg. umanístă, pl. umaníste
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
UMANÍST adj. umanistic. (Cultură ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: um uma uman umani umanis

Cuvinte se termină cu literele: st ist nist anist manist