umblătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

umblătură

[Sinonime]
UMBLĂTÚRĂ, umblături, s.f. (Pop.) Umblat1, mers; umblare. ♦ Fel de a umbla, de a duce picioarele în mers. – Umbla + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UMBLĂTÚR//Ă ~i f. 1) Deplasare istovitoare dintr-un loc în altul pentru rezolvarea unor probleme; alergătură. 2) Mod de a umbla. /a umbla + suf. ~ătură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

umblătúră s. f., g.-d. art. umblătúrii; pl. umblătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

umblătúră, umblătúri, s.f. (pop.) 1. mers, umblat; fel de a umbla, de a duce picioarele în mers; umblet. 2. umblare deasă; alergătură.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
UMBLĂTÚRĂ s. 1. umblare, umblat, umblet. (După multă ~, a reuşit.) 2. v. alergătură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: um umb umbl umbla umblat

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura latura