umil dex - definiţie, sinonime, conjugare

umil

[Sinonime]
UMÍL, -Ă, umili, -e, adj. 1. Care are o atitudine modestă, de om simplu, sărac, fără pretenţii; care are o atitudine supusă, ascultătoare, smerită. 2. (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează, denotă pe omul umil (1), caracteristic unui om umil. ♦ (Despre obiecte, locuri etc.) Sărăcăcios. – Din lat. humilis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UMÍL ~ă (~i, ~e) şi adverbial 1) (despre persoane) Care vădeşte un sentiment de inferioritate; plin de smerenie; smerit. 2) (despre persoane) Care are o atitudine simplă; lipsit de pretenţii; modest. 3) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă un comportament foarte respectuos; caracterizat prin supunere şi prin modestie. Manieră ~ă. Voce ~ă. 4) rar (despre obiecte, încăperi, locuri etc.) Care denotă sărăcie; caracterizat prin sărăcie; sărăcăcios. /<lat. humilis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UMÍL, -Ă adj. 1. (Despre oameni) Care are sentimentul, conştiinţa lipsei sale de valoare, a inferiorităţii lui; smerit, modest. 2. (Fig.) Cu o înfăţişare neîngrijită, urâtă. ♦ Neînsemnat; simplu, modest. ♦ Sărac, sărăcăcios. [< lat. humilis, cf. it. umile].
(Dicţionar de neologisme)

UMÍL, -Ă adj. 1. care are sentimentul, conştiinţa lipsei sale de valoare, a inferiorităţii lui; smerit, modest. 2. (fig.) cu o înfăţişare neîngrijită, urâtă. ♢ neînsemnat; simplu, modest. ♢ sărac, sărăcăcios. (< lat. humilis)
(Marele dicţionar de neologisme)

umíl adj. m., pl. umíli; f. sg. umílă, pl. umíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
UMÍL adj. 1. v. supus. 2. smerit, (fam.) spăsit. (Avea o figură ~.) 3. v. servil. 4. v. biet. 5. v. ne-însemnat. (Deţinea o funcţie ~.) 6. v. modest. 7. v. sărăcăcios. 8. mizerabil, sărac, sărăcăcios. (Un interior ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: um umi

Cuvinte se termină cu literele: il mil