umplutură dex - definiţie, sinonime, conjugare

umplutură

[Sinonime]
UMPLUTÚRĂ, umpluturi, s.f. Ceea ce serveşte pentru a umple un spaţiu, un gol etc. ♦ Spec. Preparat culinar care se introduce într-un înveliş comestibil, alcătuind împreună cu acesta o mâncare sau o prăjitură. ♦ Spec. Material granular sau pulverulent pus pe un teren pentru a-l înălţa sau a-l nivela. ♦ Spec. Cantitate de praf de puşcă cu care se încarcă un cartuş (sau cu care se încărca altădată o armă de foc pe la gura ţevii). ♦ Fig. Element de valoare minoră sau lipsit de valoare, introdus într-o operă literară, ştiinţifică, în sumarul unui periodic, într-un spectacol etc. (spre a le completa). – Umple + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UMPLUTÚR//Ă ~i f. 1) Material care serveşte pentru a umple ceva (un spaţiu, un recipient etc.). 2) Preparat culinar care se introduce într-un înveliş comestibil. 3) fig. Adaos de valoare secundară care completează un gol (într-o operă literară, ştiinţifică, într-un spectacol etc.). / a umple + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

umplutúră s. f., g.-d. art. umplutúrii; pl. umplutúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
UMPLUTÚRĂ s. v. încărcătură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: um ump umpl umplu umplut

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura utura lutura