UNDÁ, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se mişte ca nişte valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A UND//Á ~éz 1. tranz. rar A face să se mişte ca nişte valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
úndără (-re), s.f. – Bilet de o sută de lei. Germ. hundert (Vasiliu, GS, VII, 128). Arg.
(Dicţionarul etimologic român)
undá vb., ind. prez. 1 sg. undéz, 3 sg. şi pl. undeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A UND//Á ~éz 1. tranz. rar A face să se mişte ca nişte valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
undá vb., ind. prez. 1 sg. undéz, 3 sg. şi pl. undeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.
(Dicţionar de sinonime)