unipersonal dex - definiţie, sinonime, conjugare

unipersonal

UNIPERSONÁL, -Ă, unipersonali, -e, adj. (Despre verbe, forme şi construcţii verbale) Care se întrebuinţează sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. – Din fr. unipersonnel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UNIPERSONÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care aparţine unei singure persoane; care se referă la o singură persoană. 2) (despre verbe) Care se conjugă şi se foloseşte numai la persoana a treia singular. /<fr. unipersonnel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UNIPERSONÁL, -Ă adj. 1. Care este făcut de către o singură persoană, care aparţine unei singure persoane. 2. (Despre verbe) Care se foloseşte numai la persoana a treia; impersonal. [Cf. fr. unipersonnel].
(Dicţionar de neologisme)

UNIPERSONÁL, -Ă adj. 1. de către, pentru o singură persoană. 2. (despre verbe, forme şi construcţii verbale) care se foloseşte numai la persoana a 3-a singular. (< fr. unipersonnel)
(Marele dicţionar de neologisme)

unipersonál adj. m. personal
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: un uni unip unipe uniper

Cuvinte se termină cu literele: al nal onal sonal rsonal