urător dex - definiţie, sinonime, conjugare

urător

[Sinonime]
URĂTÓR, -OÁRE, urători, -oare, s.m. şi f. Colindător (care urează). – Ura2 + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

URĂTÓR ~i m. Persoană care umblă cu uratul în seara de Anul Nou; hăitor. /a ura + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

urătór s. m., pl. urătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
URĂTÓR s. v. colindător.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ur ura urat urato

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator rator