urban dex - definiţie, sinonime, conjugare

urban

[Sinonime]
URBÁN, -Ă, urbani, -e, adj. Care ţine de oraş, privitor la oraş; orăşenesc. ♦ Fig. (Despre atitudinea sau modul de comportare al cuiva) Care dă dovadă de urbanitate; politicos, civilizat. – Din fr. urbain, lat. urbanus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

URBÁN ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de urbe; propriu urbei; de oraş; orăşenesc; citadin. Construcţie ~ă. Transport ~. 2) Care denotă politeţe rafinată; caracterizat prin urba-nitate. Atitudine ~ă. /<fr. urbain, lat. urbanus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

URBÁN, -Ă adj. 1. Referitor la oraş, din oraş; orăşenesc. 2. (Fig.; despre atitudine, mod de comportare) Politicos, amabil, binecrescut. [< lat. urbanus < urbs – oraş, cf. it. urbano].
(Dicţionar de neologisme)

URBÁN, -Ă adj. 1. referitor la oraş; orăşenesc. 2. (fig.; despre atitudine, comportare) politicos, bine crescut, civilizat. (< fr. urbain, lat. urbanus)
(Marele dicţionar de neologisme)

urbán adj. m., pl. urbáni; f. sg. urbánă, pl. urbáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
URBÁN adj. orăşenesc, (livr.) citadin, (înv. şi reg.) târgoveţ. (Populaţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)

URBÁN adj. v. binecrescut, civilizat, manierat, politicos.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ur urb urba

Cuvinte se termină cu literele: an ban rban