urla dex - definiţie, sinonime, conjugare
URLÁ, úrlu, vb. I. Intranz. 1. (Despre oameni şi animale) A scoate urlete (1) specifice. ♦ Intranz. şi tranz. P. anal. (Despre oameni) A vorbi cu tonul foarte ridicat; a striga, a ţipa; a plânge cu hohote; a cânta foarte tare (şi neplăcut pentru auz). ♦ Fig. (Despre o colectivitate umană) A clocoti, a fremăta, a se agita. 2. (Despre vânt, viscol, ape etc.: la pers. 3) A produce zgomote specifice, puternice; a vâjâi, a vui. – Lat. ululare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A URLÁ úrlu intranz. 1) (mai ales despre lupi, câini, şacali) A scoate sunete puternice prelungi; a scoate urlete. 2) (despre persoane) A emite strigăte violente şi prelungi; a zbiera. 3) A cânta tare cu voce neplăcută (şi falsă). 4) (despre vânt, vifor) A produce un zgomot şuierător şi prelung; a vui; a vâjâi. /< lat. ululare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

urlá (-lu, -át), vb. – 1. A scoate urlete specifice, a mugi, a rage, a zbiera. – 2. (Banat) A tuna. – 3. (Bihor) A coborî. – Mr. aurlu, megl., istr. urlu. Lat. ulŭlāre, probabil printr-o fază *urŭlāre (Diez, I, 436; Puşcariu 1813; REW 9039), cf. it. urlare, fr. hurler, cat. udolar, port. urra. Candrea tratează sensul 3 ca pe un cuvînt diferit şi REW 6107 îl reduce la un lat. *orŭlāre; e vorba, fără îndoială, de un singur cuvînt, cu acelaşi sens dublu ca tuna, ţipa, tuli, v. aici. Der. urlător, adj. (care urlă; curent de apă); urlătoare, s.f. (cascadă); urlet, s.n. (strigăt puternic şi prelung, zbieret); urlătură, s.f. (strigăt, ţipăt). Legătura lui urlător, cu un lat. *ululator (REW 9040) nu este necesară.
(Dicţionarul etimologic român)

urlá vb., ind. prez. 1 sg. úrlu, 2 sg. úrli, 3 sg. şi pl. úrlă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

úrlă, úrle, s.f. (reg.) tub gros la hornuri.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
URLÁ vb. 1. (Transilv.) a băuna. (Câinii, lupii ~.) 2. v. striga. 3. a răcni, a striga, a ţipa, a zbiera, (reg.) a ţivli, (Transilv.) a puhăi, (Transilv. şi Maram.) a ţipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 4. v. vocifera. 5. v. răsti.
(Dicţionar de sinonime)

URLÁ vb. v. tuna.
(Dicţionar de sinonime)

ÚRLĂ s. v. branhie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ur url

Cuvinte se termină cu literele: la rla