urlui dex - definiţie, sinonime, conjugare

urlui

[Conjugare]
URLUÍ, urluiesc, vb. IV. Tranz. A măcina mare unele boabe de cereale pentru a face urluială. [Var.: uruí vb. IV] – Din magh. örölni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A URLU//Í ~iésc tranz. (cereale) A măcina pentru urluială; a preface în urluială. /<ung. örölni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

urluí (-uésc, -ít), vb. – A măcina mare, a sfărîma. – Var. hurlui. Mag. örölni (Tiktin; Gáldi, Dict., 98). – Der. urluială (var. hurluială), s.f. (porumb sau cereale măcinate grosier, pentru vite).
(Dicţionarul etimologic român)

urluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. urluiésc, imperf. 3 sg. urluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. urluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ur url urlu

Cuvinte se termină cu literele: ui lui rlui