urmașă dex - definiţie, sinonime, conjugare
URMÁŞ, -Ă, urmaşi, -e, s.m. şi f. 1. Continuator al unei familii (considerat în raport cu cei din generaţiile anterioare lui); descendent, odraslă. ♦ Moştenitor (de bunuri materiale). 2. Succesor într-o demnitate, într-o funcţie. 3. Continuator al unei opere, al unei tradiţii. – Urmă + suf. -aş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

URMÁŞ ~ă (~i, ~e) m. şi f. 1) Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; descendent; coborâtor. 2) Copil care descinde dintr-o familie; progenitură. 3) Persoană care continuă cauza cuiva. 4) Persoană care succedă pe cineva într-un post sau într-o funcţie; succesor. ~ul tronului. /urmă + suf. ~
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

urmáş s. m., pl. urmáşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

urmáşă s. f., art. urmáşa, g.-d. art. urmáşei; pl. urmáşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
URMÁŞ s. 1. coborâtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, viţă, vlăstar, (pop. şi fam.) prăsilă, (înv. şi reg.) rămăşiţă, (prin Transilv.) porodiţă, (înv.) mărădic, rod, sămânţă, seminţenie, seminţie, următor. (~ de domn.) 2. (la pl.) v. posteritate. 3. v. moştenitor. 4. succesor. (~ la tron.) 5. v. continuator.
(Dicţionar de sinonime)

URMÁŞĂ s. (JUR.) moştenitoare, succesoare, (înv.) moşancă.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Urmaşpredecesor
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ur urm urma urmas

Cuvinte se termină cu literele: sa asa masa rmasa