urocultură
UROCULTÚRĂ, uroculturi, s.f. Probă de laborator prin care se cercetează cultura microbiană din urină. – Din fr. uroculture.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
UROCULTÚRĂ s.f. Probă de laborator prin care se cercetează microbii din urină. [< fr. uroculture].
(Dicţionar de neologisme)
UROCULTÚRĂ s. f. probă de laborator prin care se cercetează microbii din urină. (< fr. uroculture)
(Marele dicţionar de neologisme)
urocultúră s. f. → cultură
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
UROCULTÚRĂ s.f. Probă de laborator prin care se cercetează microbii din urină. [< fr. uroculture].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
urocultúră s. f. → cultură
(Dicţionar ortografic al limbii române)