urzitoare

URZITÓR, -OÁRE, urzitori, -oare, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care urzeşte pânza. ♦ Fig. Uneltitor, conspirator, complotist. 2. S.n., s.f. Maşină de urzit pânza. – Urzi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

URZIT//ÓR¹ ~oáre n. Unealtă sau maşină de urzit. /a urzi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

URZIT//ÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care lucrează la maşina de urzit. 2) Persoană care urzeşte pânza. 3) fig. Persoană care iniţiază în taină acţiuni reprobabile; conspirator. /a urzi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

urzitoáre (persoană) s. f., g.-d. art. urzitoárei; pl. urzitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

urzitoáre (maşină) s. f., g.-d. art. urzitórii; pl. urzitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

urzitór (persoană) s. m., pl. urzitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
URZITÓR s. (TEXT.) (reg.) urzoi. (Cu ~ul se urzeşte tortul.)
(Dicţionar de sinonime)

URZITÓR s. v. complotist, conspirator, ctitor, fondator, întemeietor.
(Dicţionar de sinonime)