uzanţă dex - definiţie, sinonime, conjugare

uzanţă

[Sinonime]
UZÁNŢĂ, uzanţe, s.f. Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din fr. usance, it. usanza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UZÁNŢ//Ă ~e f. Obicei statornicit de mult timp; practică uzuală; convenienţă; convenţie. /<fr. usance, it. usanza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UZÁNŢĂ s.f. 1. Mod, fel de a proceda, de a lucra, propriu pentru un anumit lucru sau pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, uz, cutumă. [Cf. fr. usance, it. usanza].
(Dicţionar de neologisme)

UZÁNŢĂ, uzánţe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, cutumă; uzaj (2). 3. (Jur.) Uzanţe diplomatice = totalitatea practicilor în relaţiile diplomatice dintre state. (din fr. usance, it. usanza)
(Marele dicţionar de neologisme)

uzánţă s. f., g.-d. art. uzánţei; pl. uzánţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
UZÁNŢĂ s. 1. v. datină. 2. v. cutumă. 3. obicei, regulă, rânduială, tipic, uz, (înv.) şart. (Care e ~ în aceste împrejurări?) 4. v. convenienţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: uz uza uzan uzant

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta zanta