uzbec

UZBÉC, -Ă, uzbeci, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Uzbekistanului sau care este originară de acolo. 2. Care aparţine Uzbekistanului sau uzbecilor (1), privitor la Uzbekistan sau la uzbeci (1). ♦ (Substantivat, f.) Limba (turcică) vorbită de uzbeci (1). – Din rus. uzbek.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UZBÉ//C¹ ~că (~ci, ~ce) Care aparţine Uzbekistanului sau populaţiei lui; din Uzbekistan. /<rus. uzbek
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UZBÉ//C² ~că (~ci, ~ce) m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Uzbekistanului sau este originară din Uzbekistan. /<rus. uzbek
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UZBÉC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Uzbekistan. ♢ (s. f.) limbă turcică vorbită de uzbeci. (< rus. uzbek)
(Marele dicţionar de neologisme)

uzbéc s. m., adj. m., pl. uzbéci; f. sg. uzbécă, g.-d. art. uzbécei, pl. uzbéce
(Dicţionar ortografic al limbii române)