uzitare dex - definiţie, sinonime, conjugare
UZITÁ, uzitez, vb. I. Tranz. şi refl. (Livr.) A (se) întrebuinţa, a (se) folosi în mod obişnuit. – Din uzitat (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A UZIT//Á ~éz tranz. livr. A folosi în mod obişnuit; a întrebuinţa frecvent. /Din uzitat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

UZITÁ vb. I. tr., refl. (Liv.) A (se) întrebuinţa, a (se) folosi în mod curent. [Cf. fr. usité].
(Dicţionar de neologisme)

UZITÁRE s.f. Acţiunea de a (se) uzita. [< uzita].
(Dicţionar de neologisme)

UZITÁ vb. tr., refl. a (se) folosi în mod curent. (după fr. usité)
(Marele dicţionar de neologisme)

uzitá vb., ind. prez. 1 sg. uzitéz, 3 sg. şi pl. uziteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
UZITÁ vb. v. circula.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: uz uzi uzit uzita uzitar

Cuvinte se termină cu literele: re are tare itare zitare