uşurel

UŞURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, uşurei, -ele, adj., adv. Diminutiv al lui uşor². – Uşor² + suf. -el, -ea, -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

UŞUR//ÉL ~ícă (~éi, ~éle) (diminutiv de la uşor) Cam uşor; destul de uşor. ♢ ~ de minte cu minte puţină; mărginit. /uşor + suf. ~el
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

uşurél adj. m., pl. uşuréi; f. sg. uşurícă/ uşureá, pl. uşuréle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
UŞURÉL adv. v. agale.
(Dicţionar de sinonime)