vânturătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

vânturătură

[Sinonime]
VÂNTURĂTÚRĂ, vânturături, s.f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea seminţelor; pleavă. – Vântura + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VâNTURĂTÚR//Ă ~i f. 1) v. A VâNTURA. 2) Masă de impurităţi rămasă după vânturare. /a vântura + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vânturătúră s. f., g.-d. art. vânturătúrii; pl. vânturătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VÂNTURĂTÚRĂ s. v. pleavă, vânturare, vânturat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: va van vant vantu vantur

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura ratura